AFURISITUL DOMN MACRON

Ziua de mâine, între grandios și dezgustător

    "On en reparlera dans 100 ans", "On l'a fait!", "This is France"! - "Vom vorbi despre asta (și) peste o sută de ani'", "Am făcut-o!", “Aceasta este Franța!" sunt mesajele puternice pe care președintele Franței, domnul Emmanuel Macron, le-a postat pe rețelele de socializare imediat după ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. În plus, domnul președinte Macron i-a mulțumit public regizorului Thomas Jolly, "geniului său creator pentru această ceremonie grandioasă" ; de asemenea, le-a mulțumit tuturor artiștilor implicați pentru "momentele unice și magice", deși pentru foarte mulți oameni magia și unicitatea s-au tradus prin ofense de neimaginat aduse religiei și moralei lor, așa cum pentru alții spectacolul a fost extraordinar, o oglindă artistică a lumii noastre haotice. "Merci à Thomas Jolly et son génie créatif pour cette cérémonie grandiose. Merci aux artistes pour ce moment unique et magique..."

Sursa: www.thestatesman.com

    Entuziasmul președintelui Macron a fost autentic și debordant, chiar dacă, prin conținut și mesaje era de așteptat ca olimpiada artistică să-i ultragieze pe mulți, să-i lase perplecși pe unii și entuziaști pe alții. Cu o întreagă planetă deja divizată și polarizată din cauza celor două războaie sângeroase, a temelor mari care care ne țin în priză și a constantei lipse de soluții a unei clase politice internaționale cu mult sub nivelul provocărilor, spectacolul gândit de francezi nu a adus cetății mondiale nici pacea socială și nici coeziunea pe care grecii le exersau în timpul olimpiadelor. Media, la rândul ei, în funcție de audiența căreia i se adresează, a reflectat marele eveniment complet diferit, de la sublim la dezgustător, de parcă jurnaliștii ar fi asistat la două ceremonii, diametral opuse ca mesaj, stil și linie artistică. Fie doar și acest simplu aspect ne oferă o imagine asupra status ului social actual, a nivelului de înțelegere, de procesare a acelorași informații și contextualizarea lor. Limitările noastre naturale, lumea deja înfierbântată, alimentată mizerabil de logica algoritmilor ticăloși, care știu să vândă frică și să ventileze ignoranță, nu a mai așteptat o sută de ani, ci a reacționat imediat și vehement.

Ce n-a văzut de secole Parisul, bastionul clasicismului și robusta redută culturală europeană, a fost posibil să vadă lumea întreagă în câteva ore

      Nu știu dacă preocuparea președintelui Franței a fost mai degrabă să transmită un mesaj, să creioneze câteva coordonate ale unei foarte posibile societăți de mâine sau să protejeze ceea ce valorizăm noi astăzi. Este posibil doar să fi încercat să redea lumii mozaicul cultural francez, așa cum este el astăzi, cu tulburările lui, cu contrastele lui, cu nebunia dezbaterii perpetue, oui mais non. Ce n-a văzut de secole Parisul, bastionul clasicismului și robusta redută culturală europeană, a fost posibil să vadă lumea întreagă în câteva ore, să observe cum diluarea identității culturale naționale franceze, a rădăcinilor lumii Occidentale, se poate face și cu mugurii woke ismului de peste ocean. Nu cred că se putea realiza un spectacol mai plastic și mai tulburător care să reprezinte "imperialismul cultural american" decât cel realizat de francezi. Versiunea queer a celebrei lucrări Cina cea de taină a fost mult mai mult decât mofturile artistice ale unui enfant terrible, iar diversele interpretări ale unei astfel de abordări nu erau foarte greu de imaginat.

   Președintele însuși a girat predicatele acestei narațiuni si a lucrat îndeaproape cu preferatul său, regizorul Jolly, activist LGBTQ, regizor care a făcut inclusiv din clasicul Romeo și Julieta un spectacol al minorităților sexuale.

Președintele francez este surprinzător prin anvergură și înșelător prin perspective; ca și spectacolul care a fost magnific și inadecvat în același timp

     Domnul Macron știa prea bine că Jocurile Olimpice sunt un eveniment global complex, cu o audiență de mase, în fundalul cărora pot fi declinate atât tensiunile lumii contemporane, cât și narativele unei noi aventuri a umanității, o nouă și foarte posibilă revoluție antropologică. Dintre toți liderii politici mondiali care contează, domnul Macron face o figură aparte; este fără îndoială un erudit, un intelectual de rasă, fost secretar literar al celebrului filozof Paul Ricoeur, cunoscător al ideilor promovate de gânditori contemporani ca Gilles Deleuze, Marcel Conche și Jurgen Habermas, este familiarizat cu simbolurile culturale și cu arta, cunoaște bine reverberația miturilor și a legendelor în cultura popoarelor și în psihicul indivizilor. Domnul Macron nu este nici naiv, nici incult și nici superficial, dimpotrivă, educația, cariera și viata personală sunt exact ca un evantai. Președintele francez este surprinzător prin anvergură și înșelător prin perspective. Ca și spectacolul care a fost magnific și inadecvat în același timp, având în vedere că audiența era globală, eterogenă deci, și cu multiple sensibilități religioase, culturale si rasiale. Chiar dacă în cele mai multe cazuri figura președintelui este una a vidului, oameni pe care nimic nu-i califică pentru funcția pe care o ocupă, în cazul domnului Macron ea este puternic conturată și este foarte posibil ca președintele Franței, prin mesajele ceremoniei și, implicit, ale sale, chiar dacă nu și-a dorit asta, să ne anunțe, de fapt, începutul unei noi ere.

    Revoluția antropologică din neolitic a avut loc în urmă cu aproximativ 12.000 de ani și a fost posibilă prin transformările profunde ale relației omului cu mediul, cu funcționarea și organizarea socială. Astfel a avut loc tranziția de la vânătoare și culegere la agricultură și creșterea animalelor, au apărut tehnologii noi, ca olăritul și țesutul, au fost puse bazele primelor așezări permanente, târgurile și orașele, au  prins contur stratificarea socială și primele forme de guvernare, s-au schimbat practicile religioase și sistemele de credințe.

  De binefacerile următoarei Revoluții, cea industrială din secolele XVIII-XIX, ne bucurăm și acum (antropologii amintesc două etape, prima, a motorului cu aburi și a doua, de la sfârșitul secolului al XIX lea, care a permis descoperirea unor noi surse de energie și, implicit, a unor noi ramuri industriale, electrotehnica, chimia etc). În mod firesc, toate acumulările științifice și tehnice din această perioadă au creat premisele următorului salt al umanității, revoluția informațională, digitală.

Suntem probabil, vrând-nevrând, martorii și pionierii unei noi revoluții ai cărei muguri i-am văzut la Paris

  Cu ea, revoluția informațională, digitală, suntem contemporani, am trăit-o și o trăim din plin, am fost martorii apariției internetului atunci când primul mesaj a fost trimis prin ARPANET, în 1969, a rețelei World Wide Web în 1989, a bancomatelor, a primului telefon mobil, Motorola, 1983, îi cunoaștem bine și imensele avantaje, dar și descurajantele neajunsuri. Tehnologiile digitale au produs schimbări atât de profunde în utilizarea informației încât au afectat la fel de profund viata noastră de zi cu zi. Suntem astăzi în epoca globală a digitalizării, suntem cu mult mai mult alfabetizați digital decât alfabetizați în sine. Și, probabil, suntem, vrând-nevrând, martorii și pionierii unei noi revoluții ai cărei muguri i-am văzut la Paris.

   S-ar putea ca unii antropologi să considere că tot ceea ce se întâmplă astăzi este doar o evoluție a modului în care societățile, în funcție de reperele culturale, își înțeleg și își definesc identitatea, relațiile și structurile sociale, dar impactul mișcărilor woke, queer și LGBTQ+ este mult mai profund. Ele apasă și împing comunitățile nu numai social, dar și cultural, influențează discursul public, media, educația și politicile multor țări. Mai mult, obligă societățile să reconsidere normele sociale tradiționale referitoare la gen, sexualitate, rasă și toate derivatele identității. Propagarea rapidă și globală a acestor mișcări este foarte posibilă cu ajutorul rețelelor sociale care preiau imediat trenduri, tendințe, pe care le transforma apoi în turbioane sociale generatoare de bani.

    Tehnologiile noi au generat efecte nebănuite, au schimbat fundamental, la un nivel nemaiîntâlnit până acum, două teme majore ale căror consecințe sociale dramatice le vedem astăzi: reproducerea și parentalitatea. Reproducerea asistată (inseminarea, fertilizarea in vitro, donarea de gameți etc) are multiple implicații, atât biologice, cât și sociale și etice. Chiar dacă din punct de vedere biologic este necesar materialul genetic de la doi părinți, prin existenta alternativelor (băncile de spermă etc), tehnic vorbind, apare inutilitatea unuia dintre parteneri, cu consecințe imediate asupra conceptului de familie, iar parentalitatea, pe baza ipotezei descrise mai sus devine mai degrabă o chestiune de logistică decât una familială. Definiția familiei, conceptul de familie se schimbă cu totul, relațiile sunt bazate mai degrabă pe preferințe personale, nu pe biologie. Nu aleg un partener biologic (bărbat sau femeie) pentru a întemeia o familie, ci aleg un partener de viață util, indiferent de sex, care să-mi placă etc.

Nebunia și paradoxul identității personale din următoarea revoluție par că pune atât de mult accentul pe autodefinire și expresie personală încât intră în flagrantă contradicție cu caracteristicile biologice înnăscute

     Se schimbă astfel dramatic relația natură-cultură și se pun sub semnul întrebării granițele dintre determinismul biologic și influențele culturale. Așa este posibilă redefinirea conceptului de gen, care separă sexul biologic de identitatea de gen, văzută ca un construct social fluid; ești astăzi ceea ce vrei să fii, nu neapărat ce ai fost ieri sau ce vei vrea să fii mâine. Nebunia și paradoxul identității personale din următoarea revoluție par că pune atât de mult accentul pe autodefinire și expresie personală încât intră în flagrantă contradicție cu caracteristicile biologice înnăscute. Și evident că înfurie și înfricoșează o masa mare de oameni care se întreabă, pe bună dreptate, noi cine mai suntem, copiii noștri ce vor fi, cum vor arăta societățile de mâine?

S-ar putea ca lumea să nu fie, totuși, chiar așa cum o vedem noi, dar cine mai are timp să și gândească sau să înțeleagă

       Categoric societatea actuală nu se poate adapta ritmului uluitor al schimbării, nu poate avea răspunsuri și soluții rapide și coerente, temele sunt complexe și nuanțate, nivelul de înțelegere al fiecărui individ este diferit, ca și valorile în care crede. Tumultul lumii de astăzi, pe lângă conflictele militare, incompetența liderilor politici și avariția unora care pozează în salvatori, provine și din clivajele din ce în ce mai frecvente și mai adânci dintre indivizi cu valori și convingeri foarte diferite, fiecare dorind să apere câte ceva. Consensul nu există nici măcar în comunitățile științifice și academice în care se dezbat temele mari, iar modul în care sunt prezentate aceste teme amplifică polarizarea și confuzia. S-ar putea ca lumea să nu fie, totuși, chiar așa cum o vedem noi, dar cine mai are timp să și gândească sau să înțeleagă! Cu siguranță, noi suntem și problema, dar si soluția!

     Oricum, domnul Macron își poate freca mâinile de bucurie, se va vorbi despre ceremonia lui mult timp de acum încolo, deși mai avem și festivitatea de închidere, din ale cărei mesaje s-ar putea să aflăm răspunsurile unui mâine dramatic pentru care nu suntem pregătiți nici unii, nici noi, dar nici ceilalți, indiferent de cum gândim. Cert este că sunt din ce în ce mai puține lucruri care ne unesc și infinit mai multe care ne despart. Dar asta nu ar fi atât de grav, dacă nu ne-am și urî cu atâta patimă, convinși fiind că în ce credem noi, ce suntem noi și cine suntem noi este singurul adevăr și singura cale.

Navigarea prin apele atât de tulburi și de învolburate ale ideologiilor care propun un alt fel de om nou presupune instrucție solidă, o minte deschisă și discernământ

     În noua paradigmă, a abstracțiunilor și a conceptelor, a inversării și a relativismului, a răstălmăcirii simbolurilor, a artei și a filozofiei, dar și a unui fluid al cărui sens de curgere încă nu-l cunoaștem, rolul educației va fi uluitor. Navigarea prin apele atât de tulburi și de învolburate ale ideologiilor care propun un alt fel de om nou (al câtelea) presupune instrucție solidă, o minte deschisă și discernământ. Altminteri, te vezi lângă președintele Erdogan, "apărătorul" creștinismului, cel care înfuriat de oferta artistică franceză l-a sunat pe Papa, să i se plângă de modul în care simbolurile au fost batjocorite. El care tocmai ce a transformat Sfânta Sofia în moschee, sponsorul terorismului și călăul jurnaliștilor, fratele Fraților Musulmani și, știți, tipul acela "blând", "înțelept" și "curajos" care l-a pocnit pe un copil pentru că a refuzat să-i pupe mâna. Cik buradan, efendi!

      Cu siguranță, despre această Olimpiadă se va mai vorbi! Deschisă grandios, este mai ideologizată și mai politizată decât altele, o extensie dizarmonică a tuturor conflictelor și problemelor lumii actuale. Și parcă nu prevestește nimic bun sau de bine. Ori poate sunt doar eu cel incapabil să vadă binele! Dar mă ia cu frig numai dacă mă gândesc la manipulările generate de meciul de box dintre sportivele din Algeria și Italia sau la gestul pur politic al televiziunii turce de a întrerupe emisia competiției de judo după ce sportiva lor a fost învinsă de reprezentanta Israelului! Brrr!

SERGIU TOADER | Christchurch, Noua Zeelandă   

REFERINȚE

1. Foto | Imaginile care au produs controverse uriașe la JO: ”O bătaie de joc”. Macron: ”Se va vorbi despre asta și peste 100 de ani” https://www.digisport.ro/jo-2024/imaginile-care-au-produs-un-scandal-urias-la-jo-o-bataie-de-joc-macron-se-va-vorbi-despre-asta-si-peste-100-de-ani-3085077 

2. Președintele Franței l-a ales personal pe regizorul festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice. Emmanuel Macron i-a MULȚUMIT public „geniului” LGBT Thomas Jolly pentru „ceremonia grandioasă” | R3media

https://r3media.ro/presedintele-frantei-l-a-ales-regizorul-festivitatii-de-deschidere-a-jocurilor-olimpice-emmanuel-macron-i-a-multumit-public-geniului-lgbt-thomas-jolly-geniu/ 

3. In pictures: The opening ceremony of the Paris Olympics | CNN  https://edition.cnn.com/2024/07/26/sport/gallery/opening-ceremony-paris-summer-olympics/index.htm

4. Foreign press reacts to 'unique' 2024 Olympics opening ceremony: 'Paris amazes the world under the deluge'

https://www.lemonde.fr/en/international/article/2024/07/27/2024-olympics-opening-ceremony-western-media-sees-a-fractured-country-reconciled-by-an-extravagant-and-grandiose-show_6700911_4.html 

5. How the world's press rated Paris's Olympics Opening Ceremony | Reuters

https://www.reuters.com/sports/olympics/how-worlds-press-rated-pariss-olympics-opening-ceremony-2024-07-27/ 

6. Paris Olympics opening ceremony was an insult to millions | Paris Olympics 2024 | Al Jazeera

https://www.aljazeera.com/opinions/2024/7/29/paris-olympics-opening-ceremony-was-an-insult-to-women 

7. ‘It was like us – a chaotic mess’: France enjoys Paris Games opening ceremony | France | The Guardian

https://www.theguardian.com/world/article/2024/jul/27/france-verdict-paris-olympic-opening-ceremony

8. Watch "Paris Olympics 2024 Opening Ceremony Live | Paris Olympics 2024 Live | Olympics 2024 Live | N18G" on YouTube

https://www.youtube.com/live/EGcycVOs7zM?si=4JAjrRKPXtmq1h8U

9. Emmanuel Macron | Biography, Political Party, Age, Presidency, & Facts | Britannica

https://www.britannica.com/biography/Emmanuel-Macron

10. Welcome to the new global theocracy | The Spectator

https://www.spectator.co.uk/article/welcome-to-the-new-global-theocracy/

11. Watch "Paris Olympics artistic director Thomas Jolly on reimagining opening ceremony" on YouTube

12. Paris Olympics organisers apologise for opening ceremony's unintentional Last Supper parody – video | Paris Olympic Games 2024 | The Guardian

https://www.theguardian.com/sport/video/2024/jul/28/paris-olympics-organisers-apologise-opening-ceremony-last-supper-parody-video

13. Paul Ricoeur (Stanford Encyclopedia of Philosophy)

https://plato.stanford.edu/entries/ricoeur/

14. Anthropology | Definition, Meaning, Branches, History, & Facts | Britannica

https://www.britannica.com/science/anthropology

15. Digital revolution https://www.techopedia.com/definition/23371/digital-revolution

16. VIDEO. Erdogan, gest șocant față de un copil

https://romanialibera.ro/la-zi/video-momente-socante-cu-erdogan-presedintele-turciei-loveste-un-c