NIȘTE BLAJINI ȘI PAȘTELE LOR FANTASTIC

De vorbă cu Uitații, Neștiuții și cu Albii

Acvila stilizată de pe stema de stat a Republicii Moldova ține în ciocul uriaș o cruce imensă, în timp ce ghearele ei puternice, de forma unor mâini, strâng un sceptru și o ramură de măslin. Nu este foarte dificil de descifrat mesajul dar, dacă aș fi specialist în heraldică, aș adăuga pe stemă muzica lui Eugeniu Doga și chipurile blajinilor, oamenii fabuloși pe care i-am întâlnit în cimitir, cu ocazia Paștelui Blajinilor, care se sărbătorește în prima zi de luni de după Duminica Tomii, exact la o săptămână după Înviere. Pentru mine, de-abia atunci și în acest fel, simbolistica moldavă ar fi împlinită, dimpreună cu rânduielile ei religioase, cu bucătăria ei fabuloasă, cu vinul ei dumnezeiesc făcut din struguri atât de pământeni, cu muzica, dansul și filmele ei, cu secretele Cricovei și ale Mileștilor, ale Orheiului și ale Sorocăi, precum si ale tulburătoarei frumuseți naturale pe care numai cosânzenele din Moldova știu să o devoaleze.

     Cea mai puțin explorată destinație din Europa este și fascinantă, și misterioasă, și uimitoare! Are două regiuni autonome, Transnistria și Găgăuzia, mai puțin de 15,000 de vizitatori anuali, iar locuitorii ei vorbesc cel puțin două limbi, româna și rusa. Îți trebuie minte, inimă, istorie, geografie și un strop de literatură pentru a gusta din pocalul surprizelor moldovenești, al diversității lingvistice și al izbitoarelor contraste. Împreună cu alți aproape treizeci de colegi români, jurnaliști de televiziune, producători, editori, cameramani, graficieni, scenografi, ingineri și tehnicieni, am muncit între 2009 și 2011 în redacția primei televiziuni de știri din Republica Moldova, PUBLIKA TV, cu program în limba română și în limba rusă, cu redacție bilingvă, alături de alți ziariști, moldoveni, ruși, găgăuzi, transinstreni și tătari. Am mâncat împreună, ne-am distrat împreună, am petrecut zile și nopți în redacția noastră experimentală, am mers la teatru și în cluburi împreună și, chiar dacă uneori am agreat că nu suntem de acord unii cu ceilalți, am parcurs împreună legendele care îi oferă Moldovei patina miracolului.

 Sursa: www.wikipedia.com

Am mers împreună chiar și în cimitir, să-i întâlnim pe blajini, să participam la Paștele Blajinilor, să vedem pe viu cum se dă legătura în direct cu imortalitatea, cu Uitații, Neștiuții și cu Albii. Pentru că blajinii, printr-o uluitoare dimensiune spirituală "vorbesc" din studioul lor-cimitir, chiar de la morminte, cu toți cei dragi, trecuți în veșnicie. Deși ritualul comunicării cu cei dispăruți este foarte răspândit în majoritatea culturilor, numai pe Planeta Moldova are fastul, candoarea și smerenia care îl transformă într-o veritabilă și emoționantă întâlnire de familie. După ce am muncit și am trăit doi ani fabuloși la Chișinău, pe Planeta Moldova, acest tărâm al fantasticului, al realismului magic sud american altoit cu fantasmele Prutului, pot să spun că ea este mult mai mult decât o țară! Odată ce ai cunoscut-o, dacă nu te îndrăgostești de ea definitiv, nu e din vina ei!

    În mitologia românească Apa Sâmbetei nu este numai izvorul care separă lumile, Raiul și Iadul, lumea asta de lumea cealaltă, dar si apa care înconjoară câteva insule, Ostroavele Albe, acolo unde trăiesc blajinii sau rohmanii, cele mai pașnice și mai credincioase ființe de pe pământ. Conform legendei, blajinii sunt asceți autentici, trăiesc numai în post și în rugăciuni dedicate celor vii. De altfel, etimologia cuvântului, care provine din slava veche, blazenu/ blând, omenos, pașnic - exprimă cel mai bine înțelesul. Ei există nu numai în Republica Moldova, dar și în Bucovina, Ucraina, și în Rusia. Prin sensibilitatea și inteligența lor emoțională, prin talentul lor artistic, prin autenticitatea, originalitatea și bunătatea lor, dar mai ales prin acest ritual, devin unici.

Sursa: arhiva Publika TV

        Cimitirul Sfântul Lazăr din Chisinău se întinde pe o suprafață de 120 de hectare, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari din Europa. An de an, el este împodobit de blajini, crucile, de regulă triste și posomorâte, prind viață și sunt ornate cu flori, fotografii, ștergare și obiecte dragi celui decedat. Locul devine un furnicar, oamenii își cară mese, scaune, merinde și instrumente muzicale, pentru că, nu-i așa, ce poate fi mai strașnic decât sa-i cânți trecutului muzica din prezent, să afle cum a evoluat lumea. Sau sa-i cânți în buclă Gramofonul lui Doga. Modul în care se comunică este simplu, dar deloc concis; la mormânt se pomenesc nu numai morții cunoscuți, ci întregul neam, adică Uitații, Neștiuții și Albii. Tuturor acestora li se face o trecere în revista a statusului familiei, cine ce a mai făcut, cine s-a dus, cine s-a născut, dar se și pun întrebări, ("o fi bine acolo, îți este frig, foame, da' pe unde umbli? " etc)  ca și când cei dragi ar fi de față. Totul se petrece în jurul mesei plină cu bunătăți, așezată la capătul mormântului. Imaginați-vă zeci de mii de oameni care iau cu asalt cimitirul pentru a fi în direct cu cei dragi; este o sărbătoare a re întâlnirii, a redescoperirii și probabil cea mai vizibilă și mai palpabilă dovadă a imortalității. Sigur, uneori, iese cu mai multă veselie decât ar permite contextul, dar principala activitate este aceea de a pomeni numele celor decedați și de a vorbi cu ei. "Noi am venit la părinții noștri, vrem să le urăm și lor acolo în ceruri să primească darurile de la noi" sau "Am venit la nepoată. În amintire, de pomenire, cu jale și durere" spun blajinii, dar există și turiști din România, curioși să afle ce este această sărbătoare: "Da, în excursie, pentru că am înțeles că este Paștele Blajinilor. Eu sunt din partea Tecuciului și la noi când eram mică mă duceam la mormânt... acum locuiesc în Ploiești și nu știu de acest Paște al Blajinilor, nu se mai menține tradiția asta."

Sursa: www.transilvaniareporter.ro

      Calendarul canonic nu marchează această sărbătoare, biserica nu recunoaște și nu acceptă oficial Paștele Blajinilor pentru ca nu este un ritual creștin. Mai degrabă il tolerează, iar la Chișinău preoții devin si ei blajini si oficiază slujbe. Multi oamenii au dorit ca și "morților să li se dea posibilitatea să participe" și astfel sărbătoarea nu a fost interzisă..

      Asa cum spun prelații, pastele Blajinilor hrănește nevoia fireasca de conexiune cu oamenii care au plecat definitiv din această lume; "până la urmă, omul este viu cât timp este vie memoria lui"

      În definitiv, nu este nici un păcat să-i întâlnești pe cei dragi. Astfel, ei nu vor fi nici trecuți, nici uitați, nici albi.    

SERGIU TOADER | Christchurch, Noua Zeelandă

P.S. Îi mulțumesc lui Dumitru Țâră pentru fotografiile și imaginile din acest text, ca și pentru ghidajul celor doi ani pe Planetă. Tuturor foștilor colegi, români, moldoveni sau ruși le transmit salutări si mulțumiri pentru că m-au introdus în fantastica lume a blajinilor. E atât de simplu să devii unul!

REFERINȚE

1.Stema Republicii Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Republicii_Moldova 

2. Watch "Eugen Doga - Gramofon Waltz/Gramophone" on YouTube

3.Watch "Eugen Doga. Vals" on YouTube

4. Paștele Blajinilor- CrestinOrtodox.ro 

https://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/pastele-blajinilor-88711.html

5. Tot ce nu știai despre Paștele Blajinilor

https://www.moldova.org/ce-are-pomenirea-mortilor-cu-apa-sambetei-si-paganismul-tot-ce-nu-stiai-despre-pastele-blajinilor/  

6. Blajin-definitie și paradigmă

https://dexonline.ro/intrare/blajin/6122

7.Blajini | Myth and Folklore Wiki | Fandom

https://mythus.fandom.com/wiki/Blajini 

8. Apa Sâmbetei- Wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Apa_S%C3%A2mbetei 

9. Vinul.ro-Cricova, orașul subteran al vinului

https://vinul.ro/cricova-orasul-subteran-populat-de-butoaie-si-sticle-cu-vin.html 

10.Watch "Cricova - the living legend of Moldova" on YouTube

11.Mileștii Mici - Wine of Moldova

https://wineofmoldova.com/ro/vinaria-milestii-mici/ 

12. Republica Moldova și ale sale 7 minuni – Agenția de presă Telegraph.md

https://telegraph.md/republica-moldova-si-ale-sale-7-minuni/ 

13. Cetatea Soroca- wikipedia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Soroca 

14.Watch "Lipa Lipa in Moldova: Chisinau, Orheiul Vechi si Soroca" on YouTube

15.Watch "Paștele Blajinilor, sărbătorit de creștinii ortodocși din Republica Moldova" on YouTube

16. Watch "Căușenenii au marcat Paștele Blajinilor în cimitire" on YouTube