VOTĂM ELEFANȚI CU PICIOARE DE GIRAFĂ

A dispărut din ofertă chiar și răul cel mai mic

Propaganda comunistă, megalomania unui necioplit, precaritatea intelectuală a activiștilor de partid și obediența lor slinoasă l-au transformat pe Ceaușescu într-un personaj suprarealist încă de la înscăunarea lui ca Președinte al Republicii Socialiste România. Atunci, ca și acum, modificarea Constituției, a legilor și a structurilor de conducere a partidului, s-au făcut doar ca balonul puterii absolute să cadă perfect pe șireturile lui Pingelică, cizmarul cu patru clase care se visa împărat, erou, dar mai ales etern! Dacă nu ar fi existat panoplia "binefacerilor" comunismului - frica, frigul, foamea, întunericul și asasinatele din pușcăriile comuniste - probabil că ne-am fi amuzat și astăzi de caraghioslâcul înmânării semianalfabetului din Scornicești a eșarfei tricolore dar, mai ales, a sceptrului "voievodal" pe 28 martie 1974. Unii români mai hâtri spun că sceptrul oferit de Ștefan Voitec, decanul de vârstă al Marii Adunări Naționale, semăna cu schimbătorul de viteze al mașinii Dacia, alții doar că era ca nuielușa frățiorului Kim Ir Sen, liderul nord-coreean care organizase în 1971, pe stadionul Moranbong din Phenian, în cinstea pretinului român, un spectacol cultural sportiv la care au participat 120.000 de oameni. (imaginile sunt absolut fabuloase, nord coreencele cântă în limba română, iar în dreapta lui Ceaușescu este următorul președinte român, Ion Iliescu)

Salvador Dali și sceptrul lui Roș Împărat

    Pe imaginile "întronizării" comuniste care au făcut înconjurul planetei și deliciul lumii libere se văd cei peste 3000 de aplaudaci români, entuziaști nevoie mare, fără măcar ca vreunul să realizeze grotescul situației; despotul comunist care devine împărat! Doar Salvador Dali, geniul imaginației spontane și al iraționalității, al suprarealismului, obișnuit poate cu propriile excentricități, reacționează și îi trimite celui recent devenit Roș-Împărat o telegramă publicată de Scânteia, în pagina a 5 a, din 4 aprilie 1974. "Apreciez profund actul dumnevoastră istoric de instituire a sceptrului prezidențial” i-a scris ironic artistul spaniol, știind bine că sceptrul este simbolul exclusiv al monarhilor, nu al președinților. Cel mai probabil, secția de propagandă a CC al PCR, fie din ignoranță, fie din calcul politic (orice formă de recunoaștere internațională era binevenită) i-a dat un fel de like lui Dali și a publicat mesajul.

Sursa: www.x.com

    Eu cred însă că legătura mustăciosului Dali cu iraționalitatea liderilor politici români este mai profundă decât episodul "întronizării" și că, de exemplu, celebra serie de elefanți cu picioare de girafă, Los Elefantes, cu fantasticul lor, cu poverile lor disimulate în simboluri falice, reprezintă cel mai bine oferta electorală, amestecul toxic dintre puterea brută exercitată în propriul folos sau al clanului (corpul elefantului) și fragilitatea profesională, politică, intelectuală și morală (picioarele subțiri ale girafelor) a candidaților la Președinția României.

Sursa: www.singulart.com

Los Elefantes și politicienii români

     Vă invit să priviți elefanții lui Dali, aceste minunății care sparie gândul și ochiul, și veți înțelege cât de autentic îi reprezintă pe cei care ne cer acum votul. Să ai în față o turmă de pahiderme, uriașe, mătăhaloase, greoaie, care de-abia se târâie prin limba română, prin logica formală și prin hățișul problemelor României și ale lumii de astăzi, nu prea îți vine să votezi, mai ales că turma are ca sublim fundament piciorușe fragile, gata să se rupă la orice contact cu realitatea. Dincolo de această dezarmantă simbolistică sugerată mie de confirmarea recent primită că pot vota electronic în străinătate rămâne execrabila ofertă electorală, prin care România va pierde și de-acum încolo pe mâna unor netrebnici, a unor impostori și a unor geambași de obor unde trocul primitiv do ut des (îți dau dacă îmi dai) și do ut facias (îți dau dacă îmi faci) rămâne singura strategie politică. Așa cum elefanții lui Dali sunt o distorsiune în spațiu, exact așa este și oferta electorală a României, o excrescență pe obrazul tuturor românilor care au reușit, fie în ciuda statului român potrivnic, fie într-o străinătate complicată, o protuberanță malignă pe orice organ cât de cât sănătos al societății românești. Toată lumea vorbește despre prezidențiale și uită parlamentarele, acolo unde încă 588 de trepăduși, care mai penali, care mai semianalfabeți, mai interlopi, mai violatori, vor purta în spinările lor politice greutatea propriilor privilegii și falusurile oferite românilor sub forma unei justiții ticăloase și amorale, a unei educații dezastruoase și a unui sistem de sănătate precar.

Sursa: www.singulart.com

    Doamna Elena Lasconi și partidul mânjit de frișcă

    Fosta mea colegă de la PRO TV, Lasco, acum doamna candidat Elena Lasconi, crede că sunt un trădător pentru că am părăsit România, dar părerea doamnei Lasconi nu mă împiedică să rămân implicat și să particip la procesul democratic, chiar și atunci când oferta este necorespunzătoare. De dragul și de dorul României, al familiilor rămase în țară care, spre deosebire de doamna Lasconi, înțeleg de ce am plecat și ne așteaptă cu mare drag să revenim, spunându-ne mereu că "va fi bine".

      Lui Lasco îi voi păstra mereu imaginea reporterului harnic și dedicat, o voi admira-o în continuare pentru tenacitate, dar doamnei candidat Elena Lasconi nu îi voi accepta oferta electorală pentru că, din nefericire pentru România, ea nu există. Nu am înțeles care sunt rezolvările doamnei candidat, propunerile, soluțiile, misiunea, viziunea și strategia pentru viitorul României. În plus, în partidul în care se practică aruncatul cu frișcă unii într-alții, printre picioarele de girafă, ca și cum inconsistența doamnei candidat nu ar fi fost de ajuns, se vede chipul hidos al imposturii fără bătrânețe, ca și al altor securici cu "isigna-n piept", dar si șuvița turnătorului Petrov, gata să lovească în epifiza noii Elena, prin care ar putea să-și recupereze "legal" privilegiile pierdute, dar și să mai aibă un cuvânt de spus în politică. Candidat și partid, elefant și picioruș, ratează încă o ocazie uriașă de a pune România pe o direcție coerentă. Nu cred că acești tineri realizează dimensiunea răului pe care eșecul lor politic îl produce prin compromiterea ideii că nu există variantă reală la partidele de guvernământ de până acum. Puțoismele, prostia poleită în diplome și aroganța vârstei combinată cu impostura crasă fac din whatever USR spectacolul prăbușirii strașnice a speranțelor mele și poate ale altor câtorva sute de mii că anticomunismul va învinge.

     Aș fi votat cu două mâini un partid autentic antisistem și un candidat femeie, de exemplu, aș fi votat-o pe doamna fost comisar european Adina Vălean, pe care nu o cunosc decât din aparițiile publice, dar care a reușit, prin decență și profesionalism, să-mi ofere măcar iluzia că s-ar descurca onorabil în functia de Președinte. Sunt convins că România are Doamne autentice care ar putea reprezenta românii cu decență si înțelepciune însă, probabil, nu au o ofertă clară, politica fiind încă la cheremul unor bărbați cică de stat, de fapt triști și neterminați, neciopliți și neîncepuți. Astfel, am rămas numai cu zegrasul, personaje feminine dominate de pășunism de secol XIX, de narodnicism de tip slav, de misticism grețos și de credința că ia și tămâia sunt panaceul contemporaneității. Lipsa de pregătire a ofertei electorale a doamnei Lasconi este încă un moment pierdut al României care compromite ideea unei femei primo lider și care le dă apă la moară troglodiților și șmecheroilor de astăzi, cei care își afundă mâinile adânc în buzunare ca să-și simtă permanent bobițele și care cred că locul doamnelor noastre este să-și servească bărbatul și copiii exclusiv, nu și țara.

Domnii Ciucă, Johannis și PNL   

    Răul cel mic de acum zece ani s-a dovedit a fi un rău catastrofal pentru România, PNL ul este la fel de nociv ca și PSD ul, de aceea țărușul de Sibiu, cu argații Ciucă & comp nu vor fi opțiunea mea electorală. Nu întâmplător am amintit la începutul acestui text cum comuniștii lui Ceaușescu au modificat Constituția de dragul lui; la fel se întâmplă și astăzi, când PNL schimbă legea numai pentru a-i asigura un jilț domnului Johannis, cel care urăște și care desconsideră atât de mult oamenii și în special pe românii care l-au onorat, absolut nemeritat, cu încredere si statut. De această dată, în locul lui Bobu si Postelnicu sunt Bode, Bogdan, Motreanu, masculul Futur și ceilalți, țuțării nimicului care vor înmormânta politic moștenirea lui Brătianu. Pentru a scrie acest text, am citit și cartea domnului general Ciucă, pe care am primit-o în format electronic (mulțumiri, Olimpiu!). E mult de spus, de scris și de povestit aici, putea fi povestea copilăriei oricăruia de vârsta noastră, nu-mi dau seama, cu mintea mea de caporal, comandant de tun, dacă domnul general este doar naiv, la ordinele unui grad superior sau chinuit de propriile fantasme. Păcat că unul dintre puținii generali ai Armatei Române cu experiență reală de luptă a înghițit broasca politicii, ar fi putut trăi onorabil cu o pensie bună și o imagine de luptător.

Ca și candidat, fără șanse reale, va fi prototipul eșecului, îi vor exploda în față copilăria și neputințele, ventuzele puse de bunica, dar și obediența față de un inamic real al românilor, domnul Johannis, și al celorlalți căprari din subordine. Ar avea o singură șansă de a se întoarce onorabil la Plenița, să se retragă în favoarea unui candidat autentic și puternic, capabil să învingă și covidul PSD, și cancerul PNL. Românii ar merita un gest a la Biden și i-ar rămâne mereu recunoscători. Dacă se va dovedi că este doar o rotiță în ceacealmaua  triumvirilor neputinței și că a acceptat jocul în trei cu schimb de locuri va avea garantat disprețul etern al milioanelor de români, iar povestea copilăriei lui, poveste aparent inocentă, va fi romanul unui personaj josnic, nedemn, care a folosit inclusiv candoarea bunicilor pentru propria sminteală. Prostălăii care mișună pe lângă domnul Ciucă merită o mențiune pentru recordul de a arăta lumii întregi cum să-l faci de rușine pe candidat, pe bani foarte mulți, asmuțindu-i împotrivă chiar și pe propriii votanți. Strategia lor a devenit deja exemplu de cum nu se face!        

Domnul Mircea Geoană și securiștii de șampanie, caviar și Opus One

    De departe și indiferent de ceea ce spun inamicii lui politici, dintre toți candidații la funcția de Președinte al României, cel mai calificat este domnul Mircea Geoană, cel care a ratat funcția în 2009 la mustața voturilor numărate de cine trebuie. Îl recomandă nu numai experiența politică, dar și contactul cu problemele lumii reale, pare că este singurul care gândește în termenii de astăzi pentru marile teme care așteaptă rezolvări mâine. Domnul Geoană ar fi putut fi cel mai bun rău mic, dacă judecăm prin prisma catastrofalelor candidaturi ale celorlalți, dar și prin parcursul sau profesional. În timp ce surtucelul de Sibiu s-a milogit peste tot în lume pentru ceva daraveră, domnul Geoană a avut o asemenea funcție și cu siguranță a învățat și știe cum merg lucrurile, cunoaște limbajul politicii mari, a întâlnit lideri importanți, a avut acces la marile dosare politice ale lumii. Prin comparație cu ceilalți seraliști candidați, pare că avem de ales între unul care se califică la locul de muncă, pe banii românilor, și profesorul lui.   

Sursa: www.artnsketch.com

     Nu știu cât de cinstită este oferta electorală și dacă nu cumva, în final, își va negocia o funcție, dar mă îngrozesc si alte câteva lucruri. O inadmisibilă inabilitate a discursului public, o incongruență care îl doboară prin enormitățile debitate nonșalant la foc automat și care, la acest nivel, sunt impardonabile, absența unui vehicul politic care să dea credibilitate și consistență candidaturii și ițirea între picioarele girafei a businessului securistic de joasă speță (grupul NIRO ), precum și a aripii sereiștilor de șampanie, caviar și Opus One, George Maior, Eduard Helvig și servanții lor obedienți deghizați acum în "profesioniști" care se fac de râs cu fiecare măsurătoare. Mă așteptam ca domnul Geoană, după atâția ani petrecuți în civilizația occidentală, să preia măcar aparențele acesteia, eticheta și câțiva oameni valoroși, nu tot aceleași chipiuri stătute și chipuri triste ale inutilelor figuri de “speciali” români. Înțeleg că fără securiști și fără banii unor sulfuroși nu se poate (nu a găsit resurse în altă parte?), dar măcar să-i fi găsit pe cei mai inteligenți de pe urma cărora să beneficieze și România nu numai ei înșiși. Oricât de ancorat în realitatea politică internațională ar fi domnul Geoană, eu cu gașca asta nu votez! Sunt prea mulți "independenți" în spate, prea multe falusuri arătate romanilor în trecut de aceeași gașcă și, în definitiv, chiar și răul cel mai mic are mândria lui!     

  Cu voia dumneavoastră, ultimul pe lista mea, dar primul calificat, răul fundamental PSD și domnul Marcel Ciolacu

       Destinul parcă a vrut altceva pentru antreprenorul din Buzău, domnul Marcel Ciolacu, însă jocul politic este unul al probabilităților și poate de aceea realitatea politică și profesională l-a surprins complet nepregătit pe acest nevinovat intelectual, complet lipsit de busola ridicolului și a nerușinării. L-am auzit chinuindu-se cu pronunția unor cuvinte, cu pronumele demonstrative și cu logica, aud acum că își completează studiile și cunostințele, cum ar veni la locul de muncă, pe banii și timpul românilor și, la nivel personal, nu pot decât să-l felicit! În definitiv, nu se poate opune el milioanelor de români care votează de treizeci de ani partidul care a distrus România și care a făcut din semianalfabetismul funcțional o virtute. Acest om are idei, dar nu are școală, are gânduri, dar nu le poate exprima, are păreri și din nefericire nici un filtru real, individual sau de partid, care să-l trimită înapoi, unde îi era hărăzit. Dimpotrivă, el va fi ales și cu siguranță va ajunge în turul doi, variantă în care românii vor pierde iar oportunități, bani și iluzia că vreodată poate fi mai bine.

     Este absolut deprimant să observi personajele care conduc astăzi România, domnul întârziat Ciolacu, elefanții Tudose, Grindeanu și alte carcase speciale care își bălăbănesc înapoierea, grobianismul și impostura prin ce a mai rămas din bruma de stat român. Nici unul dintre cei enumerați, nici partidul pe care îl reprezintă nu vor avea niciodată soluții reale pentru România, în afara propriei supraviețuiri politice și a propriilor privilegii. Acești elefanți pe picioare de girafă nu merită o discuție serioasă și nici o comparație cu Dali, este dincolo de universul lor factual, ei nu se pricep la nimic, nu înțeleg nimic din lumea de astăzi, sunt bieți hârciogi preocupați de averi, mașini scumpe, ceasuri de mână și gagici docile care sa le ierte neputința, pariu că nu citesc cărți, că nu vorbesc nici o limba străină, că au crescut în autarhia propriilor limitări și că sunt oglinda statului român de astăzi, corupți și ticăloși! Nu i-am votat treizeci de ani, nu o voi face nici în veci!

   None of the above - mi-ar plăcea să am o astfel de rubrică înscrisă pe buletinul de vot și să pot participa la exercițiul democratic fără sa mi se usuce mâna! Nu se va putea, așa că voi căuta în continuare un rău mai mic. Care nu se va regăsi în candidații și în partidele pe care nu le-am menționat aici. Va trebui să-l gasec în turma de pahiderme pe ale căror spinări se va afla simbolul atât de drag lui Dali, dar și politicienilor români! Simbol pe care ei îl arată de fiecare dată votanților îndrăgostiți iremediabil atâta suprarealism carpatin.

SERGIU TOADER | Christchurch, Noua Zeelandă

REFERINȚE

1. Nicolae Ceaușescu | Europeana https://www.europeana.eu/en/stories/nicolae-ceausescu

2. Watch "5 minute de istorie: Sceptrul lui Ceauşescu şi scrisoarea lui Salvador Dali" on YouTube

3. Vizita lui Nicolae Ceaușescu în Coreea de Nord din 1971 prezentată în ziarul „Scînteia” https://historia.ro/sectiune/general/vizita-lui-nicolae-ceausescu-in-coreea-de-nord-din-576503.html

4. Watch "Ceausescu's visit to Pyongyang, North Korea in 1971." on YouTube

5. Watch "CEAUSESCU, PROCLAMAT PRIMUL PREȘEDINTE AL R.S.R, DEPUNE JURĂMÂNTUL, M.A.N 28 martie 1974" on YouTube

6. Daily art story: Salvador Dalí and the sacred moustache | Museu.MS

https://museu.ms/article/details/106915/daily-art-story-salvador-dal-and-the-sacred-moustache

7. Elefanții lui Dalí sau Cât poate omul să ducă -Curatorial.ro https://curatorial.ro/arta/elefantii-lui-dali-sau-cat-poate-omul-sa-duca/

8. The Elephants by Salvador Dali - A Detailed Analysis - ArtnSketch https://artnsketch.com/the-elephants-by-salvador-dali-a-detailed-analysis/

9. The Elephants (1948) by Salvador Dali - Lady

Kflohttps://www.ladykflo.com/the-elephants-1948-by-salvador-dali/ 

10. do ut facias definition · LSData

https://www.lsd.law/define/do-ut-facias

11. innominate contract definition · LSData

https://www.lsd.law/define/innominate-contract 

12. Do ut des Definition & Meaning - Merriam-Webster

https://www.merriam-webster.com/dictionary/do%20ut%20des 

13. Opus One Winery - Official Website

https://en.opusonewinery.com/ 

14. Elena Lasconi declarație diaspora - https://www.libertatea.ro/stiri/elena-lasconi-declaratie-romanii-diaspora-5019658